despărţire

despărţire

Nu mi-a ramas nici o speranta, tu le-ai ars pe toate, si cata dragoste ai ars nu vei afla vreodata!

Eu am renunțat la tot pentru tine! Ai renunțat și tu la tot, dar și la mine

M-a avut si m-a pierdut…acum mă vrea, nu se mai poate… oricare va fi Ea… NU va purta amprenta mea

Lucrurile se rup și se sparg mereu. Pahare, farfurii, unghii, promisiuni, inimi..

Îți amintești când plângeam și îți spuneam că te iubesc, dar ție nu îți păsa acum a venit și vremea mea să arăt că nu îmi mai pasă

Tu de vei iubi pe alta… Eu nu pot sa te opresc! Dar te rog sa-ti fie mila de cuvantul TE IUBESC !

Stiu ca a durut atunci cand ma certam cu tine , Se pare ca s-a terminat acea poveste de iubire.

Nu conteaza cat de tare ma doare, inima mea nu te poate lasa…

Nu iti doresc raul… Faptul ca m-ai pierdut e suficient…

M-ai avut, dar m-ai pierdut… Dar iti garantez ca niciodata nu ma vei mai pierde… Pentru ca nu poti pierde ceva ce nu mai ai!

Cel mai interesant la dinsu era dragostea mea…. acum – nimic deosebit

De fapt eu ma indepartez incet… el se uita atent, ma priveste cu regret… asupra mea numai are nici un efect

Gata, s-a terminat, nu te mai aud deloc si nu mai vreau in inima mea sa iti fac loc!

O greseala poate am facut si eu… Dar nu ca tine… Tu le-ai repetat mereu

Ce te face sa crezi ca el era „The one”? Ai crezut ca stai o viata? Dar n-a trecut un an. Ai pus prea mult suflet. Nu-ti face corectie!? N-ai gresit cu nimic. Deci ia-o ca pe o lectie!

Intr-o relatie nu are rost sa incerci sa salvezi ceea ce nu se poate salva

Dacă mă iubeşti de ce m-ai lăsat? Dacă te-ai despărţit de mine de ce te uiţi după mine? Dacă eşti un prost de ce te dai deştept?

Gata! s-a terminat, nu te mai aud deloc, Si nu mai vreau in inima mea sa iti fac loc, L-ai avut, l-ai pierdut, nu e vina mea Ai avut increderea mea si ai fost viata mea!

Cu inima indurerata imi amintesc de noi. Sper ca n-ai uitat cand imi spunei ca ma iubesti. Ahh dar stai erau doar visurile mele

Uneori, nu te bag în seama, pentru simplul fapt ca nu vreau sa îti dai seama cât de dor îmi e de tine

Un "te iubesc" afisat pe un ecran electronic nu ma impresioneaza cu nimic

E greu de crezut… Dar nu mai e la fel… Inima mea a incetat sa bata mai pentru el

Sa fi vrut sa plec… plecam cu căştile pe cap… nu le-am pus, pentru ca am sperat sa aud macar un „Nu pleca!” © Gigi

Cand ma privesti, ce regreti mai mult? Sansele pe care le-ai avut sau lucrurile pe care le-ai pierdut?

Te uiţi atent, mă priveşti cu regret. Asupra mea nu mai ai niciun efect

Lasa fata ca si-a gasit una mai buna, mai falsa si cu poze de pe net

Iubirea e ca o convorbire telefonică. Dacă la capătul firului ţi se răspunde: „Greşeală!”, trebuie să închizi

Fiecare lacrima care-mi cade pe obraz, e o dovada clara ca inca imi pasa!!

Da tot asa incerc sã te-aduc inapoi. Incercand sa pun visele pe niste foi

Ai să-nțelegi cândva cât ai greșit și nu vei afla cum te-a iubit și atunci vei regreta

Mă amăgesc. Poate toată viaţa n-am făcut decât să mă amăgesc. Şi tu ai să fii cea mai grea amăgire a mea

Degeaba incerci sa te minti ca m-ai uitat si nu-ti pasa de mine oricat de departe ai pleca sunt o parte din tine

Inima plânge, chiar dacă tu zâmbești. Încă îl mai iubești pe tipul ăla chiar dacă nu vrei să-i dovedești!

Doi ochi plini de lacrimi. Un zambet fara farmec. O inima singura si o viata fara rost. Asa sunt eu fara tine. Imi lipsesti tare mult. Fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o moara de vant spanzurata in vid!

Mâine plec, așa te pot uita, așa mai pot spera

Ea se ridică. Îl trage dupa ea si striga: Te iubesc , îți jur ! Dar nu mai vreau să doară!

Să te întorc înapoi eu, numai pot. Doar aşa . . . pot striga in gura mare OFF!

Distanţa poate ţine la depărtare doua mîini,dar nu şi doua inimi…

Dragostea e ca și cimentul moale, chiar dacă pleci, urmele rămân acolo.

Există anumite persoane care nu sunt făcute pentru a rămâne în viața ta oricât de mult îți dorești tu asta.

Un sentiment stins – asemeni unei frunze ce cade toamna.

Cum pot trăi fără viață? Cum pot trăi fără sufletul meu?

Aș prefera să mor decât să te părăsesc.

Fără reproșuri, fără tăcere disprețuitoare – după ce s-au prăbușit trei ani fără o singur sunet sau mesaj, ca un fulg de nea, s-a legănat și a aruncat nemulțumirile cât mai departe posibil.

Mă tem că cu fiecare zi care trece o pierd. A dispărut și nici măcar nu-mi pot păstra amintirea ei.

Acea întâlnire nu este ca un simplu noroc
Era iubire și totul era diferit!

Așa cum o rază de lumina lunii se dizolvă în lumina unui felinar, tot așa o persoană este capabilă să dispară peste noapte, pierzând semnificația în ochii altuia.

– Știi cum se întâmplă. O întâlnire care se întâmplă o dată în viață. Dacă există o întâlnire, va exista întotdeauna și despărțire.
– Cuvintele sunt frumoase, dar le confunzi sensul. La urma urmei, viața este de fapt plină de astfel de întâlniri.

– Și ce poți spune când au trecut mai bine de treizeci de ani?
– Ei bine, de exemplu: „Bună, ce mai faci? Arăți bine „sau” Am sperat să nu te mai văd niciodată „.
– Chiar nu am sperat, sunt lucruri diferite.

Gări și aeroporturi. Da, sunt fără îndoială, de vină pentru tot. În lume nu poți găsi, poate, un singur oraș sau chiar un orășel în care nu ar exista cel puțin o astfel de loc al despărțirii. Ușile acestor clădiri înghit și scuipă fără încetare victimele lor, iar victimele în sine preferă să nu-i acorde atenție și să plătească în mod regulat să se despartă de cineva … temporar sau pentru totdeauna. Sa întâmplat că separarea în zilele noastre este doar un mijloc de a câștiga bani pentru cineva.

Totul este exact conform vechii înțelepciuni orientale, care spune că cel care pleacă pe drum în depărtare ia cu el doar un sfert din tristețea despărțirii, iar celelalte trei rămân cu cel care îl privește în urmă.

Astrologii sunt suficient de inteligenți pentru a-și face predicțiile atât de vagi încât pot fi aplicate oricărui rezultat.

Această întâlnire, această misterioasă … ei bine, poate, semnul strălucirii ei, strălucea ei – amurgul meu, m-a bântuit câteva săptămâni.

… a renunțat la ghicirea în cărți, care a inspirat speranțe infructuoase și a găsit un izvor liniștit, consolat de dragostea altcuiva.

Gara – o concentrație de întâlniri și despărțiri.

Singurul lucru care poate să despartă o mamă de copilul ei – este soarta.

Viața este eternă, desparțirea este trecătoare.

Acum este epoca despărțirii universale. Pe cineva îi desparte viața, pe altcineva îi desparte moartea… Astăzi despărțirea este banală, iar întâlnirea este originală. Este aproape ca un miracol … Nu este o minune că stăm împreună și vorbim?

Ce poate fi mai dureros decât o întâlnire după o despărțire îndelungată, când toate cuvintele cad pe pământ ca morții și spiritul care ar trebui să le reînvie planează în aer, lipsit de viață?

Uneori se pare că soarta ne-a unit în mod intenționat
Și totul ar fi bine, dar viitorul nostru este în trecut.
„Au trăit fericiți pentru totdeauna” – e despre noi asta,
Dar nu sub acest cer și nu de data aceasta.

Știi ce am observat? Când te desparți de o fată care îți place, ea continuă să îți placă. Dar orice altceva se oprește.