Privirea mea s-a îndreptat spre nori. Nu mai auzeam zgomotul mulțimii. Și m-am gândit că această lume este oricum condamnată: ei vor continua să o polueze – din prostie, din lăcomie, din neînțelegere.
Președintele avea dreptate: plăcerea de a face „vrum-vrum” cu pedala de accelerație va fi întotdeauna mai puternică decât dorința de a salva copiii noștri.
