Ideile prostești sunt nemuritoare, fiecare generație le descoperă din nou!
Percepția lumii depinde de generație.
Generații anterioare aveau dorința să facă ceva pentru omenire. Acum, dacă faci ceva, atunci doar pentru tine.
Ideea nu este creșterea populației, ci în păstrarea cunoștințelor și transmiterea lor următoarelor generații. Doar așa nu vom pieri.
Aceasta este natura mea. De ce să încerci să o schimbi? Este ca și cum ai încerca să înveți un tigru să mănânce iarbă.
Generația anilor 2000, cea care va fi numită mai târziu generația egoiștilor.
Întreaga voastră generație este obișnuită să se ocupe doar de propria persoană. Nu e vina ta. Generația mea este de vină pentru că nu v-a învățat bunele maniere.
Școala este un atelier în care se formează gândul tinerei generații, trebuie să-l ții strâns în mâini dacă nu vrei să renunți la viitor.
Întreaga lume este o comedie.
Armata pe care nimeni nu a văzut-o pare întotdeauna periculoasă.
O moarte cinstită este mai bună decât o viață rușinoasă.
Bârfele nu sunt întotdeauna greșite, uneori judecă corect.
Creează un deșert și îl numesc lume.
– Este posibil să construim un pod peste trădare?
– Putem. Un pod care se desparte.
Dușmanul nu poate să te trădeze. Un trădător este acel care mai ieri îți era prieten. Nu te grăbi să împărtăși secretele prietenilor. Și într-o casă plină de oaspeți mereu trebuie să ai o odaie unde doar tu ai acces. Mereu trebuie să existe o ușă pe unde să poți ieși în orice moment.
Pentru a câștiga ai nevoie de curaj ca să faci primul pas.
Fericirea este aproape – doar deschide ochii și fă un pas spre ea.
Primul pas este întotdeauna cel mai greu.
… cel mai greu este să înțelegem cum să facem primul pas.
Suspiciunea este primul pas către iluminare.
Fiecare pas pe care îl faci este o mică călătorie.
Uneori, doar un singur pas decide mult mai mult decât drumul întregii vieți. Acest pas este capabil să schimbe soarta omului!
Doar primul pas merită efort.
Corect se spune – de la geniu la nebunie este un singur pas.
Dacă vezi rezultatul, atunci știi care este următorul pas.
Uneori trebuie să faci un pas înapoi pentru a te apropia.
Conducătorii sunt muritori – Statul este etern.
Cu pași puțini dar siguri.
Cei care nu au dușmani sunt distruși de prieteni.
Ceea ce trăim ca cititori nu coincide niciodată exact cu trăirile poetului.
Iadul este un loc în care nimic nu este legat de nimic.
Fericit este cel care, la momentul potrivit, întâlnește un prieten potrivit. Fericit este cel care, la momentul potrivit, întâlnește un dușman potrivit.
Un popor care încetează să creeze literatură se oprește în dezvoltarea gândirii și receptivității sale.
Un limbaj dezvoltat poate fi greu distrus fără a distruge oamenii care îl vorbesc.
Un dramaturg nu trebuie să cunoască oamenii; trebuie să îi simtă.
Morala începe acolo unde se termină conversația.
Vorbesc cu mine însămi pentru că sunt singura persoană ale cărei răspunsuri îmi plac.
Scrisul este un mod special de a vorbi: vorbești și nu ești întrerupt de nimeni.
Democrația a învins și acum este și mai greu să fii personalitate decât înainte.
Radioul este o sursă de divertisment care permite milioanelor de oameni să asculte aceeași glumă în același timp și totodată să rămână singuri.
Oamenii fără credință vor descoperi în cele din urmă că nu au pentru ce trăi.
Cel mai grav păcat pentru poezie este plictiseala.
Am pierdut prea mult timp încercând să vorbim corect cu Africa. Cu toate acestea, Africa este o națiune care suferă de o boală de neconceput.
Trecutul și viitorul, neîmplinit și împlinit duc mereu spre prezent.
Cel care vorbește mult face puțin.
Dacă toată lumea va tăcea, va exista exact același haos ca și când toată lumea ar vorbi.
Poate că acesta este adevăratul miracol – abilitatea de a asculta.
Cui îi lipsește sexul vorbește despre sex, un bărbat flămând vorbește despre mâncare, o persoană care nu are bani vorbește despre bani, iar oligarhii și bancherii noștri vorbesc despre moralitate.
Considerăm că a vorbi despre votare, alegeri, mitinguri și cetățenie este o formă de divertisment în masă, ca și cum ai vorbi despre meciuri de fotbal și a juca Happy Farmer.
Cel mai pașnic lucru ar fi să iubești în tăcere. Dar conștiința și personalitatea intră în joc; trebuie să vorbești. Iar dragostea se transformă în iad.
Să auzi tăcere ca răspuns este cel mai dureros lucru pentru o femeie. Mai bine să spună că a încetat să mai iubească. Mai bine să strige: „M-am săturat de dragostea ta!” Orice, în afară de tăcere. Omoară.
În dragoste, tăcerea este mai prețioasă decât cuvintele.
Iubirea este una dintre relele care nu pot fi ascunse; un cuvânt, o privire, uneori chiar tăcerea o trădează.
Cuvintele de dragoste devin mute la despărțire.
Ai cumpărat tăcerea celor bogați, dar suferința celor săraci nu are preț.
Oamenii sunt uciși pentru adevăr, iar cei care rămân tăcuti supraviețuiesc. Selecție naturală.
Tăcerea dă naștere vinovăției. Nu putem doar să tăcem.
Când îi critici pe ceilalți, fii atent la faptul că tu însuți ești la înălțimea propriilor tale cuvinte.
Vedeți, prietena mea nu vorbește niciodată. Îți poți imagina toată furia din interiorul ei?
Nu voi vorbi, Doamne, lasă-mă doar să pot vedea!
Când au început necazurile, am avut o singură modalitate de a mă proteja – să tac …
Omul intră în zgomotul mulțimii pentru a-și îneca propriul strigăt de liniște.
Din acel moment, nu puteam decât să tac, fără să-mi îmbrac iubirea în cuvinte inutile și goale.
Se spune că tăcerea este putere; dacă poate fi folosită de cei pe care îi iubim, atunci este o putere teribilă.
Majoritatea problemelor umanității provin din neînțelegeri. Nu poți lua cuvinte direct. Când intrăm în zona iubirii, nu este nevoie de vorbe. Iubirea nu poate fi exprimată în cuvinte, ea poate fi transmisă doar în tăcere.
Secretul iubirii este în felul în care o persoană o privește pe alta, modul în care ochii comunică între ei când buzele sunt tăcute.
Iubirea … Iubirea adevărată, este ca și disperarea, – tăcută. Nu are nevoie de cuvinte. Disperarea este citită în același mod ca și iubirea, în ochi. Nu îmi plac aceste scrisori de mărturisire. Nu scriu niciodată declarații de dragoste. O arăt prin acțiunile mele. Știi, în dragoste, cele mai elocvente nu sunt cuvintele, acestea sunt atingerile.
Crede-mă, prostia are un miros special. Chiar dacă persoana tace.
Cu toții am început să percepem lumea altfel. Când ajungem în locuri diferite, reevaluăm totul diferit.
Problema nu este în copii. Și nici în rezultatele lor. Problema este în ceea ce vă așteptați de la ei. Puneți limită aici [ridică mâna la nivelul pieptului]! De ce? Puneți-o aici [ridică mâna până la nivelul capului], ei o vor atinge!
Deseori, oamenii renunță la tot și se retrag din cursă mult prea devreme.
Când vremurile sunt grele, trebuie să dăm un exemplu, nu să căutăm unul.
Întotdeauna vor exista oameni care să te prezinte într-o lumină nefavorabilă ori care să-ți spună de ce ești sau nu în stare. Nu asculta ce spun ei și continuă-ți drumul!
Atunci când lăsăm iertarea să ne inunde sufletele, devenim liberi. Putem parcă să iubim mai mult, pe noi și pe ceilalți.
Trebuie să trăiești durerea. Dacă o ignori sau o respingi, vei rămâne confuz și te vei priva de sentimente intense, benefice.
Nu se întâmplă prea des să ne dăm seama că iertarea trebuie să meargă către cei care ne-au provocat suferință sau durere.
Pentru a îmbrățișa prezentul, trecutul trebuie să rămână acolo unde îi este locul. Iertarea înseamnă să fii puternic, nobil și dispus oricând să lași d ela tine.
Nu-ți trăi viața sub umbra trecutului. Lasă ce a fost acolo unde îi este locul.
Chiar dacă sunt momente în care simți că trebuie să împărtășești cuiva euforia provocată de visurile care îți dau energie, nu o face. Tratează-ți ideile și visurile ca pe ceva sacru, pentru că ele așa și sunt, în esență.
Marile realizări presupun răbdare. Dezvoltă o atitudine bazată pe tărie de caracter care să te ridice la loc în șa, indiferent de câte ori ai cădea.
Cu cât este mai mare provocarea, cu atât eforturile cresc – și cu atât mai însemnată va fi răsplata.
Din nefericire, întotdeauna vom ieși în pierdere atunci când ne raportăm la alții. Fără îndoială, a ne compara cu alții este o problemă din cele mai serioase.
Nimeni nu deține toate răspunsurile. Nimeni nu este perfect, nici nu va avea vreodată o viață perfectă pe acest pământ.
Nu aștepta să se întâmple ceva dramatic pentru a începe să te îngrijești cu mai multă dragoste. Fă tot ce poți să-ți fie bine, pentru că o meriți din plin.
Când vine vorba de realizarea unui obiectiv și de împlinirea unui vis, norocul nu are ce să caute în ecuație.
Dacă te aștepți să primești ceva fără a face nimic pentru asta, ai să fii dezamăgit.
Spun cu mâna pe inimă că, dacă și tu rămâi fidel visului tău suficient de mult, îl poți transforma în ceva palpabil.
Nu contează ce obstacole vor apărea pe parcurs; le poți depăși. Ai fost născut pentru a trece peste orice piedică ți-ar apărea în cale.
Edward Judson scria: Dacă realizezi ceva fără a suferi, este pentru că a suferit altcineva în locul tău; dacă suferi fără a realiza ceva, este pentru că altcineva va realiza ceva după tine.
Dacă nu ceri mare lucru de la tine, foarte probabil că nici nu vei primi sau realiza prea multe.
Cu toții ne vom confrunta cu situații care ne vor pune la grea încercare principiile ți convingerile.
Dar mai mult nu înseamnă întotdeuna mai bine. De fapt, e chiar invers. Adesea suntem mai fericiți cu mai puțin.
Pentru a aprecia cu adevărat ceva, trebuie să te limitez la acel ceva.
Majoritatea dintre noi, confruntați cu o formă de durere, furie, tristețe, renunțăm la tot și încercăm să ignorăm ce simțim.
Durerea ne face adesea mai puternici, mai rezistenți, mai realiști.
La un moment dat, cei mai mulți dintre noi ajungem să ne temem de eșec, că-l evităm instinctiv și să nu mai vedem decât ce e în fața noastră sau ce știm deja să facem bine.
Greșind, ne oferim șansa de a ne schimba. A greși înseamnă să ne creăm ocazia de a evolua ca oameni.
Siguranța este dușmanul evoluției personale.
Nesiguranța stă la baza progresului și a evoluției noastre ca oameni. Cum spune vorba aia veche, omul care crede că le știe pe toate nu învață nimic.
Mulți oameni sunt atăt de obsedați de a trăi „corect” că nici nu mai ajung vreodată să trăiască cu adevărat.